Florinatoru'

Kilgore Trout, despre fericire

2011-03-26T08:11:00.000-07:00

În discursurile pe care le ţin, spun că o misiune plauzibilă a artiştilor este aceea de a-i face pe oameni să aprecieze măcar un pic faptul că sunt în viaţă. Sunt întrebat dacă am cunoştinţă de vreun artist care a reuşit să îndeplinească această misiune grea. Le răspund:
- Au reuşit The Beatles.

Lui Mark Twain, cel mai hazos american al vremurilor sale, ajuns la şaptezeci şi ceva de ani, cum sunt eu acum, viaţa îi părea atât de stresantă, pentru sine şi toţi ceilalţi, încât a scris următoarele: "Din clipa în care am ajuns la maturitate, nu mi-am dorit niciodată revenirea la viaţă a nici unuia dintre prietenii mei răposaţi." Asta se întâmplă într-un eseu despre moartea neaşteptată, cu câteva zile în urmă, a fiicei sale Jean. Printre cei pe care nu şi-i dorea reînviaţi se numărau Jean, o altă fiică, Susy, soţia lui scumpă şi cel mai bun prieten al său, Henry Rogers.

Twain n-a apucat Primul Război Mondial şi, totuşi, avea aceste sentimente.

Isus a vorbit despre cât de cumplită este viaţa în Predica de pe Munte: "Fericiţi sunt cei ce plâng" şi "Fericiţi cei blânzi" şi "Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetoşează de dreptate".

Henry David Thoreau a formulat celebra observaţie: "Marea masă a oamenilor duce o viaţă de tăcută disperare." Aşa că nu încape nici un dram de mister în faptul că otrăvim apa, aerul şi solul, şi construim mecanisme industriale şi militare din ce în ce mai parşive şi funeste.

Hai să fim măcar o dată sinceri până la capăt. Practic, pentru toată lumea, sfârşitul lumii bate la uşă.

Tatăl meu, Kurt Senior, un arhitect din Indianapolis bolnav de cancer, a cărui soţie se sinucisese cu cincisprezece ani mai devreme, a fost arestat pentru că a trecut pe roşu în oraşul lui natal. S-a descoperit atunci că nu mai avea permis de conducere de douăzeci de ani! Ştiţi cei-a spus poliţistului care l-a arestat?
- N-ai decât să mă împuşti, aşa i-a zis.

Pianistul de jazz afro-american Fats Waller avea o vorbă a lui, pe care o spunea în gura mare când interpretarea lui era absolut strălucitoare şi ilară. Zicea:
- Împuşcaţi-mă cât sunt fericit!

Existenţa atâtor mecanisme cum sunt armele de foc, la fel de uşor utilizabile ca şi brichetele şi la fel de ieftine ca prăjitoarele de pâine, în stare să ucidă, din capriciul cuiva, pe Tata sau Fats sau Abraham Lincoln sau John Lennon sau Martin Luther King Jr., sau pe-o femeie ce împinge un cărucior cu un bebeluş, ar trebui să ne ofere tuturor dovada convingătoare că, aşa cum bine - a zis bătrânul autor de science fiction Kilgore Trout, "viaţa este un rahat cu perje".

Închipuiţi-vă: o mare universitate americană renunţă la fotbal în numele sănătăţii. Îşi transformă stadionul rămas pustiu într-o fabrică de bombe. Şi cu asta basta. Zici că-i o filă din creaţia lui Kilgore Trout.

Mă refer la propria mea alma mater, Universitatea din Chicago. În decembrie 1942, cu mult înainte de sosirea mea acolo, savanţii au provocat prima reacţie în lanţ a izotopilor de uraniu de pe Pământ, sub tribunele Stadionului Stagg. Intenţia lor a fost aceea de a demonstra fezabilitatea unei bombe atomice. Tocmai eram în război cu Germania şi Japonia.

Cincizeci şi trei de ani mai târziu, pe data de 6 august 1995, în capela universităţii mele a avut loc o întrunire pentru comemorarea celei de-a cincizecea aniversări a detonării primei bombe atomice asupra oraşului Hiroşima din Japonia. Am fost şi eu de faţă.

Unul dintre vorbitori a fost fizicianul Leo Seren. Participase la vechiul experiment încununat cu succes de sub stadionul pusti. Ia ascultaţi aici: Şi-a cerut scuze pentru ceea ce făcuse! Cineva ar fi trebuit să-i spună că a fi fizician pe o planetă unde cele mai inteligente animale detestă să trăiască atât de mult înseamnă că nu trebuie să spună niciodată că-i pare rău.

Şi-acum, închipuiţi-vă altă treabă: un om născoceşte bomba cu hidrogen pentru paranoica Uniune Sovietică, se asigură că o să funcţioneze, iar apoi câştigă Premiul Nobel pentru Pace! Acest personaj real, demn de-o ficţiune de-a lui Kilgore Trout, a fost regretatul fizician Andrei Saharov.

Şi-a câştigat Nobelul în 1975, pentru că ceruse să se pună capăt testelor cu arme nucleare. A lui, bineînţeles, fusese deja testată. Soţia lui era medic pediatru! Ce fel de om putea să perfecţioneze o bombă cu hidrogen fiind însurat cu un specialist în pediatrie? Ce fel de medic putea trăi alături de un partener sărit de pe fix?
- S-a întâmplat ceva interesant azi la serviciu, Iubiţel?
- Da. Bomba mea o să funcţioneze brici. Şi tu, cum te mai descurci cu copilaşul ăla bolnav de varicelă?

În 1975 Andrei Saharov era un fel de sfânt, genul care nu mai este la mare cinste acum, că Războiul Rece a luat sfârşit. A fost disident în Uniunea Sovietică. A cerut public să se pună capăt dezvoltării şi testării armamentului nuclear şi să se acorde mai multe libertăţi poporului său. A fost dat afară din Academia de Ştiinţe a URSS. A fost exilat din Moscova într-un cătun din ţinuturile subarctice.

Nu i s-a îngăduit să meargă la Oslo să-şi primească Premiul Nobel pentru Pace. Soţia lui, medicul pediatru Elena Bonner, l-a acceptat în numele său. N-ar fi însă timpul să ne întrebăm dacă ea sau orice alt pediatru sau tămăduitor n-ar fi meritat în mai mare măsură Premiul pentru Pace decât oricine a contribuit în vreun fel la crearea unei bombe cu hidrogen pentru orice fel de guvern, de oriunde? Cu drepturile omului cum rămâne? Ce-ar putea fi mai indiferent faţă de drepturile oricărei forme de viaţă decât o bombă cu hidrogen? În iunie 1987, Saharov a primit titlul de doctor honoris causa al Colegiului Staten Island din New York City. Guvernul săui-a interzis încă o dată să fie de faţă la acordarea titlului. Aşa se face că am fost rugat să-i ţin locul.

Nu trebuia decât să dau citire mesajului transmis de el. Iată cum suna acesta: "Nu vă pierdeţi speranţele legate de energia nucleară." L-am rostit ca un robot. Am fost tare politicos! Dar asta se întâmpla la un an după cea mai distrugătoare calamitate nucleară înregistrată până în prezent pe această planetă nebună, cea de la Cernobîl, din Ucraina. Copiii din întreaga Europă de Nord vor fi bolnavi, dacă nu şi mai rău, ani mulţi de-acum încolo, din cauza emisiei de radiaţii.

Pediatrii vor avea de lucru, nu glumă! Mai mult decât îndemnul ridicol al lui Saharov mi-a mers la suflet comportamentul pompierilor din Schenectady, statul New York, după catastrofa de la Cernobîl. Pe vremea aia lucram în Schenectady.

Pompierii au trimis o scrisoare confraţilor ucraineni, felicitându-i pentru curajul şi altruismul dovedit în încercarea lor de a vieţi omeneşti şi bunuri.

Trăiască pompierii! Chiar dacă unii dintre ei sunt ultimele scursori de pe faţa pământului în viaţa de zi cu zi, cu toţii pot fi nişte îngeri în situaţiile de urgenţă.

Trăiască pompierii.

2009-08-28T07:29:00.001-07:00

From a Dead Beat to an Old Greaser


From a dead beat to an old greaser, here's thinking of you.
You won't remember the long nights;
coffee bars; black tights and white thighs
in shop windows where blonde assistants fully-fashioned
a world madeof dummies (with no mummies or daddies to reject them).
When bombs were banned every Sunday and the Shadows played F.B.I.
And tired young sax-players sold their instruments of torture ---
sat in the station sharing wet dreams of Charlie Parker,
Jack Kerouac, Ren\'e Magritte, to name a few of the heroes
who were too wise for their own good --- left the young brood to
go on living without them.
Old queers with young faces --- who remember your name,
though you're a dead beat with tired feet;
two ends that don't meet.
To a dead beat from an old greaser.

Think you must have me all wrong.
I didn't care, friend.  I wasn't there, friend,
If it's the price of pint that you need, ask me again.

http://www.youtube.com/watch?v=XnfX-mOPFjw

Good Willy Hunting

2009-06-29T01:28:00.000-07:00

Cinematografia este una dintre cele mai nostime arte, foarte atragatoare mai ales de cand este colorata si cu sunet. Place la toata lumea, HBO e cel mai tare, iubim actori/actrite, regizori, filme si muzici din filme, filmele sunt subiect de conversatie la suc sau bere, unii doresc sa faca filme, altii fac bani din filme, etc.
Ce-mi place mie la filme este ca trebuie sa aiba si titlu. Cand faci un film cu demonstratii de arte martiale, e simplu. Ii dai un nume gen "Pumnul zburator" si gata. Cand ai un film cu turisti neinitiati in arta orientarii, e simplu. Ii dai un nume gen "Calauza". Daca este despre un maniac care pandeste din umbra, ii spui "Stalker". Daca este vorba despre o geaca din fier, ii spui "Full metal Jacket". De cumva e un horror cu o jumatate de rechin mecanic - "Jaws" e cel mai potrivit.
Mai sunt filme cu titluri frumoase, dar cam tampitele, care nu reflecta realitatea scenariului. De exemplu am stat 3 ore sa vad "Apocalipsa Acum" si nu mor decat cativa oameni. Sau in "Autoportret cu un iubit" tipul nu e nici pictor nici homosexual. Nu am vazut nici o stea sa dea in cap la alta stea in "Razboiul Stelelor". Ca sa nu mai zic ca in "Pe aripile vantului" nu zboara nimeni nici macar cat Dorothea in Oz. Unde, baidauei, nu e nici un vrajitor ci numai gagici. Kane nu are nici un ceas Citizen, cucul nu-si face cuib, Brazil nu se intampla in Brazilia si nu e nici un cosmar in ajunul Craciunului. Dar astea-s filme de duzina, filme de arta, drame, fantasy, horror, animatii, etc.
Mai este un tip de film, foarte popular, chiar daca inca e un subiect cam tabuizat. Ce poate fi mai frumos intr-o opera cinematografica decat sa pui fata in fata frumosul si uratul, intr-o lupta de pe pozitii intotdeauna inegale, cu o intriga vesnic proaspata si un apogeu fulminant? Da, ati ghicit, este vorba de filmul porno. Capodopere unele, mai slabute altele, de obicei insa satisfactia este pe masura prestarii actoricesti si a regiei. Scenariul cam intotdeauna este simplu si banal, ca sa nu ne incarce mintea cu informatii inutile. Simplu si elegant, cu cat sunt mai noi productiile cu atat incepe actiunea mai repede. Uneori nici nu pricepi cum s-a ajuns acolo. Numa ca si astea au nevoie de titlu...si cum nu sunt cu nimic mai prejos decat productiile bine vazute de catre pudibonzi, au si ele nume de tot felul.
Cele simple si fara pretentii, titluri de obicei compensate de regie, joc actoricesc, imagine si sunet desavarsite, de genul: "Jena Starr and her friends." Sau "Mona and her sanitar Acohol". Sau "The friends of Jena Starr Strike back". Mai sunt cele complet neatragatoare care te fac sa te gandesti la toate nazbatiile nasoale, mai putin la lupta dintre sexe. Cateva exemple, le pun cu liniuta de la capat, ca de asta m-am apucat de blogul asta:
-30 Days in the Hole
-There's A Black Man In My Wife's Ass
-Dude, Where's My Cunt?
-Mouthful of Ass
-Interview With an Enema
-Blowing Up Asses
-Anal Chiropractor
-Girth, Wind and Fire
-Crack Whores of The Tenderloin
si, preferatul meu, -Dirt Pipe Milkshakes
Daca ati observat, o parte din ele imita nume de carti, filme, trupe, cu o oarecare tenta sexonostima. Asa ajungem la cea de-a treia categorie, pe care, cu acordul dumneavoastra, imi permit sa o impart in cateva subgrupe. Este vorba de "Titlul de film porno care imita sexonostim titlul de film neporno".
1. Titlul de film porno care imita sexonostim titlul de film de actiune:
-Womb Raider
-Shaving Ryan's Privates
-Blowjob Impossible
-Dyke Hard
-In Diana Jones and the Temple of Poo
-Pulp Friction
-Blown in 60 Seconds
-Rambone
-Sperminator
-Black Cock Down
-Enema at the Gates
-Fill Bill cu continuarea Fill Bill vol 2
-Locked cock and two fucking bastards
-T.W.A.T
-The Ass is Not Enough
-The Good, the Bad, and the Orgy
-The Italian Blowjob (elegant)

2. Titlul de film porno care imita sexonostim titlul de film drama:
-A Beautiful Behind
-Schindler's Fist
-Breast Side Story
-12 Angry Gay Men
-A Clockwork Orgy
-All That Jizz
-Das Booty
-Dr. Strangepants
-Full Latex Jacket
-Lawrence in her Labia
-Legs Wide Shut
-Moby's Dick
-Penis of Nazareth (valeu!).
-Raging Butt
-The Hole Nine Inches
-To fuck a mocking bird

3. Titlul de film porno care imita sexonostim titlul de film horror:
-Spankenstein (considerat doar horror)
-28 Dicks Later
-Alien Erection
-Jesus Christ Pornstar
-Night of the living head

3. Titlul de film porno care imita sexonostim titlul de film Sci Fi si Fantasy:
-Batman in Robin
-Star Whores
-Lord Of The G-Strings
-2002: A Sex Odyssey
-E.T. the extra testicle
-Men in Back
-Women in Black
-XXX-Men (hai sa fim seriosi...o cerea)

4. Titlul de film porno care imita sexonostim titlul de film de dragoste:
-Saturday Night Beaver
-Romancing The Bone
-High Infidelity

5. Titlul de film porno care imita sexonostim titlul de film comedie:
-Driving Into Miss Daisy
-Riding Miss Daisy
-White Men Can't Hump
-Ocean's 11 inches
-Free My Willy
-Ass Ventura: Crack Detective
-fisting nemo
-Four Weddings and An Orgy
-george in her jungle
-Inspect Her Gadget
-Mary Poopins
-Monstercocks, Inc.
-My Cousin's Weenie
-Snow White and the Seven Dwarfs :D
-Snow White and the Seven Dwarves: Gangbang edition :D:D
-Stuart's little
-The Powerpuff Girls ... Do Dallas
-Wally Wanker and the Chocolate Factory Si multe altele, din pacate nu am timp sa le vad pe toate ;)
Preferatul meu ramane "Edward Penishand"

Cum poate sa se termine?

2009-06-21T04:41:00.000-07:00

Tot aud in ultima vreme de pe ici, de pe colea, cum ca vom crapa cu totii si gata.
Sfarsitul lumii, deci. Un fel de Apocalipsa, dar care nu mai ridica nici un val, caci daca vom fi morti goi vom fi . Iad /Rai.

Probabil nu sunt singurul care a observat ca ne napadesc aceste ganduri. Si cine ne impresioneaza mai mult decat al'de MGM sau Universal sau aia cu gagica cu pene? Caci si ei au observat chestia asta si s-au gandit sa mai faca un ultim ghesheft inainte de sfarsit, producand cateva mari capodopere cinematografice. N-as vrea sa vorbesc acum despre ele dar ma plictisesc. Eu. Mi se par atat de lipsite de imaginatie incat poti sa le vezi pe toate in 5 minute si sa intelegi totul. Iata deci...

Mica organigrama a inceputului de film apocaliptic:

Tatal/Mama este profesor/cercetator/avocat care
si-a pierdut sotia/sotul dar i-a ramas copilul/copiii si
acestia sunt destul de mici cat sa invete la scoala si
sa nu aiba alte griji decat dorul de mama/tata, fiind convinsi ca defunctii fug in rai.

Pana aici nu e mare lucru. Casuta bucolica de suburbie new-yorkeza, mare dar confortabila, semineul cu poza mamei/tatalui decedat, eventual un catel bej si dragalas, trist si el ca asa se cuvine la 5 ani de la moartea stapanei/stapanului. Dar dand din coada ca asta inseamna familie, chiar bearca. Familia. Tatal/mama nu prea au timp de copii si de familie in general, caci au mult de lucru, incercand prin munca sa-si uite necazul. Cumnatul/cumnata/sora/fratele mai mic/mai mare, incearca foarte in fuga sa cupleze vaduvul/vaduva cu un amic, dar acesta nu are urechi decat pentru clinchetul minunat al amintirii sotiei/sotului pierdut/a. In functie de echipa scenele astea pregatoare pot dura 5 minute sau 25. Cumnatul/cumnata/sora/fratele mai mic/mai mare dispar repede din film, uneori reapar ca babysitter al copilului orfan.

Nici pana aici nu e mare lucru. De fapt pana aici ar putea evolua identic si o comedie romantica. Dar noi vorbim de finalul omenirii "asa cum o stim". Pe parcursului filmului, plozii reapar in scena, uneori avand roluri vitale, dar de fiecare data ii irita asa de tare pe parintii vaduvi incat acestia se supara, rareori chiar articulandu-i. A, sa nu uitam serbarea la care desigur parintele uita/intarzaia/lipseste de buna voie. Destul despre familie. Aceasta este doar un liant intre spectator si restul povestii, ca sa priceapa tot prostul de ce nu ar fi bine sa crapam.

Mica organigrama a intrigii filmului apocaliptic:

Cum familia este asa, oarecum tensionata, deodata se intampla ceva. Si aici se rupe in doua toata treaba. Incep sa se intrevada 3 mari ramuri ale filmului de gen: cea stiintifica, cea mistico-stiintifica si cea pur mistica.
Cauze:
Cea stiintifica: poluare datorata inconstientei umane/ bombe multe atomice/ virus scapat din laboratoare secrete/ bacterie scapata din laboratoare secrete/ meteorit/ ploaie de meteoriti/ cometa/ explozii solare/ supernove in alfa centauri/ radiatii necunoscute/ gaura neagra/ gaura neagra datorata inconstientei umane/ program de calculator datorat inconstientei militare umane si care are la indemana toate focoasele nucleare/ cutremure/ cutremure datorate inconstientei umane/ incalzire sau racire globala/ incalzire sau racire globala datorate inconstientei umane/ si altele.

Cea mistico- stiintifica: Aceleasi de mai sus, dar oamenii cred in divinitate si isi dau seama ca nu e doar sfarsitul lumii, ci ca doamne-doamne e satul.

Cea pur mistica: Nu are importanta cauza disparitiei umanitatii, important e ca avem timp sa ne caim pentru pacate. "Na, v-am zis noi, Exista si e suparat! "

Efecte: In toate situatiile e nasol, nu mai ramane nici tipenie. Eventual un rus hirsut si alcoolic pe o statie orbitala MIR.

Ce putem face:
Cea stiintifica: Sa trimitem o racheta cu eroi cu burghie pe cometa/ Mama(tatal) avocat pledeaza fain si nu se mai taie lemne in Amazon/ Tatal(mama) cercetator face o solutie verde fosforescenta care contracareaza efectele virusului(bacteriei)/ Invatam sa sarim sus si evitam efectele cutremurului(inundatiei)/ Purtam ochelari de soare speciali facuti in Israel care ne protejeaza de razele solare, normal/ Ne ungem cu crema speciala facuta in Israel, care ne care ne protejeaza de razele solare, normal/ Pustiul orfan de un parinte, incercand sa crackuiasca parola lui taica-su la pornoreala, scapa un virus in marea RETEA, virus care omoara softul malefic/ umplem gaura neagra cu antimaterie cumparata de la chinezi, din stocurile lor de rezerva/ facem o umbrela mare care fereste pamantul de orice/ Cumparam de la chinezi pufoaice sau ventilatoare, in functie de tipul de schimbare climaterica.

Cea mistico-stiintifica: Aceleasi de mai sus, dar in timpul asta ne facem cruce si ne rugam sa functioneze solutia aleasa.

Cea pur mistica: Nu are importanta ce face stiinta, noi la Vatican stim mai bine. Caiti-va si gata. Doar un rabin zambeste cunoscator si trist intr-un colt de magazin de covoare.

Mica organigrama a finalului de film apocaliptic

In toate cazurile apoteotic, superb, emotionant, te face sa te gandesti mult la asta.

Cel stiintific: Solutia adoptata functioneaza sau nu. Murim sau supravietuim, dar am invatat multe.

Cel mistico-stiintific: Solutia adoptata functioneaza sau nu. Murim sau supravietuim, dar am invatat multe si daca am supravietuit o sa mergem mai des la biserica.

Cel pur mistic: Murim sau nu, nu are importanta, suntem fii ai Domnulu si trebuie sa ne caim. Doar un rabin rade incetisor intr-un colts de magazin de covoare. Uneori, 2 copii sunt salvati de ingeri si dusi pe o planeta noua cu iarba ca limba de cameleon. (Ingerii pot fi si extraterestrii, daca cred in Dumnezeu).

Cam asta e. banal, nu? Cateva CGI-uri te pot sau nu impresiona, daca momentul premonitor apare, discret sau virulent, da o savoare suplimentara.
Stiu ca nu-s niste orgranigrame grozave, se poate si mai bine, dar cum spuneam, ma plictiseam, nu faceam studii de specialitate.

A, si muzica. Uitasem muzica. Pai cum ce muzica? Beethoven.
Ce-i drept, daca-mi vine sfarsitul lumii nu m-ar deranja sa crap pe asta:
http://www.youtube.com/watch?v=LdfNTO_o-3k

Cine a zis Miau?

2009-06-11T02:23:00.000-07:00

Catelusul dormea pe covoras langa canapea. Deodata, ca prin somn, a auzit ca cineva a zis:
- Miau!

Catelusul a ridicat capul, a luat seama imprejur. Nimeni! “Probabil am visat” - si-a zis el, si s-a lungit pe covoras. Dar iata ca cineva a zis din nou:
- Miau!
- Cine-i acolo? Catelusul a sarit in sus, a dat ocol camerei, s-a uitat sub pat si sub masa. Nimeni!

S-a urcat pe pervazul ferestrei si a vazut un Cocos plimbandu-se prin curte. “Iata cine nu m-a lasat sa dorm” - s-a gandit Catelusul si a dat fuga in curte, direct la Cocos.

- Asculta, tu ai spus “Miau”? - l-a intrebat Catelusul pe Cocos.
- Nu, eu nu vorbesc… Si Cocosul a batut din aripi slobozind un “Cu - cu - ri - gu - uu!”
- Dar altceva nu stii sa spui? - l-a intrebat Catelusul.

- Nu, numai “Cucurigu” - a raspuns Cocosul. Catelusul s-a scarpinat cu laba de dinapoi, dupa ureche, si a plecat acasa… Deodata, chiar langa pridvor, cineva a zis:
- Miau!
“Aha aici era!” - si-a zis Catelusul si a inceput sa scurme repede, langa pridvor, cu toate cele patru labute.

Cand s-a facut groapa mare, de acolo a tasnit un Soricel mic, cenusiu.

- Tu ai spus “Miau”? - l-a intrebat cu asprime in glas Catelusul.

- Ti - ti - ti - a chitait soricelul. Cine a zis asa?

- Cineva a zis “Miau” ….
- Aproape? - a intrebat tremurand Soricelul.

- Uite, chiar aici - a raspuns Catelusul
- Mi-e frica! Ti - ti - ti! - a chitait Soricelul si a zbughit-o.

Catelul a cazut pe ganduri. Deodata, chear langa cusca cainelui, cineva a spus tare:
- Miau!Catelusul a ocolit de trei ori , in fuga, cusca dar n-a dat de nimeni. In cusca s-a miscat cineva… “Aici era…- si-a zis Catelusul. Acum am sa-l prind…” S-a apropiat tiptil…I-a sarit insa in fata un Dulau mare si latos.
- Mr - r - r - r! - a marait Dulaul.
- Eu…eu vreau sa stiu…
- Mr - r - r - r !
- Dumneavoastra ati spus …. “Miau”? - abea a ingaimat Catelusul, cu coada intre picioare.
- Eu ?! Razi de mine, Catelule!
Catelusul a luat-o la sanatoasa cat il tineau picioarele, spre gradina, si acolo, s-a ascuns sub o tufa. Si, deodata, chear la urechea lui, cineva a spus:
- Miau!

Catelusul a scos capul de sub tufa si, pe o floare, langa nasul sau, a vazut o Albina pufoasa. “Iata deci cine a zis Miau”! - s-a gandit Catelusul si a vrut s-o inhate cu dintii.
- Bz - z - z - z- a bazait Albinasi l-a piscat pe Catelus chiar de varful nasului.
Catelusul a scheunat si a rupt-o la fuga, iar Albina — dupa el! Zboara si bazaie:
- Bz - z -z -z -…te pisc! Bz - z - z…te pisc! A alergat Catelusul la iaz–si baldabac in apa!
Cand ascos capul din apa, Albina disparuse. Si deodata, cineva a spus iar:
- Miau!
- Tu ai spus “Miau”? - l-a intrebat catelusul pe un Pestisor care inota, aproape de el.

Pestele nu a raspuns nimic, a dat din coada si dus a fost in adancul iazului.
- Oac - oac - oac! - a izbucnit in ras o Broscuta ce sedea pe o frunza de nufar. Ce, tu nu stii ca pestii nu vorbesc?
- Atunci, poate tu ai spus “Miau”? - a intrebat-o Catelusul pe Broscuta.
- Oac - oac - oac! - a ras din nou Broscuta. Ce prostut esti! Broastele doar oracaie. Si s-a aruncat in apa.

Catelusul a plecat acasa, ud, cu nasul umflat. Necajit, s-a culcat pe covoras, langa canapea. Si deodata, a auzit:
- “Miau!!!”
A sarit in sus. Pe pervazul ferestrei sedea o Pisica, cu blana pufoasa, vargata.
- Miau! - a zis Pisica.
- Ham - Ham - ham! - a inceput catelul sa latre. Apoi si-a amintit cum a marait Dulaul latos si a inceput sa maraie si el: “Mr - r - r - r!”. Pisica s-a arcuit, a suierat: “S - s - s !”; a forait: “Far - far - far” -si a zbughit-o prin fereastra.
Catelul s-a intors pe covorasul sau si s-a culcat. Acum stia cine a zis “Miau”.

Noi nu muncim si nu gandim!

2009-06-01T13:12:00.000-07:00

Na ca acu', de ziua mea, m-am enervat ca imi suna de dimineata in cap ceva cu "iunie". Si vorbind cu o amica (ca daca ii zic prietena zice ca-s prea direct, mai bine o fosta necunoscuta :D ) despre spectromorfie, (l-am facut cu bold, ca sa dea lumea click pe mine, al patrulea link la un search pe google), mi-am adus aminte de recursul la universalitate care nu eludeaza meandrele concretului si am facut conexiunea care ma bantuia de o zi.

Uite ce spune wiki despre "Mai Animalule": Iliescu este o figură dominantă şi controversată a politicii româneşti de după 1989.În timpul mandatelor sale a început introducerea reformelor politice, sociale şi economice. În 2005 a fost începută o anchetă pentru a stabili rolul lui Ion Iliescu în mineriadele din 1990, în care minerii din Valea Jiului, sub conducerea lui Miron Cozma au descins în Bucureşti pentru a înăbuşi manifestaţiile antiguvernamentale. Iliescu declară că scopul anchetei este "răzbunare" împotriva sa. Pe 13 octombrie 2008 Biroul de presă al Ministerului Public a emis un comunicat de presă în care se arată că preşedintele Ion Iliescu nu va fi urmărit penal în dosarul mineriadei din 1990. Procurorii au hotărât că nu sunt suficiente probe pentru ca Iliescu să fie pus sub urmărire penală.

Uite ce zice Ilioncio despre 13-15 iunie 1990: "Va multumesc pentru ca ati demonstrat si in aceste zile, ca sunteti o forta puternica, cu o inalta disciplina civica si muncitoreasca, oameni de nadejde si la bine, dar mai ales la greu!"

De asta ma enervez ca vaca proasta. Ca un batranel simpatic este cercetat penal, cand el e un batranel simpatic si modest, care multumeste asa de frumos celor care-l ajuta sa treaca strada.
Sper sa nu moara niciodata, caci sigur se vor trezi vulturii hoitari sa darame aura de mister din jurul acestui adevarat om. Si sa-i strice doliul Femeii Invizibile.As fi vrut sa pun si o poza cu Omul dar nu vreau sa-i pangaresc zambetul cu blogul meu.

Aici vedeti cum nu e nimic original in istorie, un grup de soldati chinezi ce tocmai au primit uniforme de preoti budisti, ghiciti cand.

Noi in anul 2000 / Cand nu vom mai fi copii./ Nici nu vom mai fi.

2009-05-22T08:41:00.000-07:00

Astazi primesc de la un prieten un link care m-a pus putin pe ganduri:
http://www.rfi.ro/index.php?id=11845
Pe scurt, cica nu avem decat vreo 950 de ani dupa marea crucificare, si ca tot popii is vinovati de pacaleala. Teoria, desigur, nu e inventata de romanul nostru ci, se pare, primul caruia i-a trecut codobatura asta prin scafarlie este Nikolai Alexandrovich Morozov. Sau Jean Hardouin, ca nu am stat sa verific cu exactitate. Uite cam ce spune Anatoly Fomenko: http://en.wikipedia.org/wiki/New_Chronology_(Fomenko)

Pai bine, domnilor, cat de prosti suntem? Ne credem cu 1000 de ani mai batrani? Boi am mai fost sa-i ascultam pe iezuitii aia.
Nu vreau sa comentez asupra modului speculativ in care isi aranjeaza baietii teoriile, caci oricum, de la prima vedere suna ca diabolicii lui Belbo. Nici cum se pare ca fac o confuzie intre astronomie si astrologie, evrei si europeni, vorbesc despre datarea cu carbon 14 (!? injumatatirea e la 5730 de ani, domnilor matematicieni), uita de existenta Asiei cu toti scribii ei, confunda grav stiluri arhitecturale si momente artistice, etc. Pana la urma, asa o fi, dom'le, si doar ei s-au prins.

Eu am alte probleme:

1. Peste cativa ani sa inteleg ca vine Mantuitorul iar?
2. Daca vine Mantuitorul nu trebuie sa vina si sfarsitul lumii ca sa murim cu totii sa aiba ce lua cu el in rai?
3. Ce facem, asteptam pana in 2012 sa se faca 948? Ce numar e asta?
4. In caz ca nu se intampla nimic la mileniada1 ce facem? Mai asteptam un pic sa intram in Evul Mediu?
5. La Renastere, peste cateva sute de ani bagam si Voronetul la inaintare?
6. Cand vom ajunge in 1982 pot sa ma insor cu Monica Bellucci?

Va zic eu ce numar e 948. Se imparte exact la 24, care se stie ca vine, ca numar sacru, imediat inainte de 39, care e triplul lui 13. Ramane un numar prim, 79, care citit invers este 97, alt numar prim, si pus invers cu capul in jos e 6L, care cine stie ce dracovenie mai inseamna. Da ca aduni 7 cu 9 iese 16, adica exact diferenta dintre 24 si 40, care e cu 1 mai mare decat 39, cel de care vorbeam mai sus. 948 la prima impartire cu 3 (trinitatea), rezulta 316, adica exact 13 intors si 16, cel despre care vorbeam mai sus. Adunand 3 cu 1 si cu 6 rezulta 10, un numar rotund si frumos, ca doar 10 degete avem la maini. Si tot asa. 948 inmultit cu 13 rezulta 12324, adica din nou trinitatea, 1, 2, 3, si 24, despre care vorbeam la inceput.

A, si eu propun sa nu mai inventam bomba atomica, sa-i nimicim pe chinezi inainte de a deveni ceea ce sunt acum, sa inventam un profet mai sexy pentru evrei, si, in nici un caz sa nu mai dam naibii drept de vot sufragetelor
.

Si la final, pentru nostalgici: http://www.trilulilu.ro/bright/566e0d1c4a9b15

Arome divine

2009-05-05T02:35:00.001-07:00

De curand, Elenuta Udrea s-a hotarat ca nu are pe ce sa topaie in cabinet asa ca a dat comanda de un imn al turismului. Scopul acestuia este, desigur, revigorarea turismlui bleg de pe la noi. Imnul e in engleza, a costat 10 mii de parai europeni si e compus de Marele Marius Moga. Puteti asculta un fragment aici. http://www.antena3.ro/stiri/romania/romania-the-land-of-choice-imnul-turistic-al-romaniei-se-lanseaza-in-prezenta-ministrului-elena-udrea_70 553.html powerpointul e facut de cei de la Antena 1, imaginile din Patagonia si Alpi si ciobanii si ciobanitsele in Versace fiin specifice profesionalismului acestui post TV.

Din ce imi spun niste antenute, bucatile dintre refrene suna ceva intre "Ploua cu soare" si "Lumea copiilor", Moga dand iar dovada de un sublim talent compozitional.

Nu stiu cine a facut versurile, compuse intr-un vesel spirit propagandistic, cu deja cunoscutele nuante romanist-egocentrice. (http://www.mariussescu.ro/2009/05/the-land-of-choice-versurile/)

Traducand din engleza te apuca jalea.

Incep cam asa: “Hei, calatorule, ai fost peste tot in lume,/ Ai vazut un milion (sic!) de lucruri/ Dar esti inca trist./ De ce esti asa de ... (sic! la puncte...puncte :) ) trist?"

Adica se presupune ca toti turistii sufera de tristete cronica si incearca sa se vindece vazand lucruri prin lume. Moment in care intram noi pe fir, oferindu-le unicul remediu:

“Da-mi mana si lasa-ma sa-ti arat acest pamant (land) / Unde raurile si muntii au fost intotdeauna prieteni (friends).”

Deci daca peste tot pe unde ai umblat se ducea o lupta crancena intre rauri si munti, aici, la noi, toate lucrurile-s calme. Observati rima chinuita, usor de rezolvat cu un simplu “lands”, mult mai apropiat de “coclauri”. Mai departe vine un pre-refren cu 3 versuri, care ne anunta ca poetul deja incepe sa alunece pe o panta suprarealista:

“Vino sa simti razele soarelui (sunshine) inotand in mare/ Unde zilele sunt vremuri bune/ Sunt istorie antica.” In alta varianta versul al doilea are un pic mai multa logica. “Unde zilele plictisitoare si ‘putin’” (?)

Ceva de genul hai ca avem si soare, si mare, iar plictiseala si (?) sunt de domeniul trecutului. Probabil versurile finale mai trebuie cizelate un pic caci “nu am gasit alta rima”.

Urmeaza refrenul propriu zis, in care calatorului strain si trist i se dezvaluie identitatea acestui taram al fagaduintei:

“Vino in Romania, pamantul ales, sa vezi castelele si regii, sa asculti natura cantand,/ Vino in Romania, pamantul ales, traieste legendele, mergi pe drumuri, gusta aromele zeilor,/ Romania!”

Printre nonsensuri se strecoara un puternic iz nationalist. Romania este un pamant ales de niste zei care si-au lasat aromele pe aici, in Romania natura canta (ce liric), sunt castele si regi (?) cu care te poti plimba pe drumuri sau cu care poti trai impreuna legendele. Si nelipsitul microbistic si disperat tipat “Romania!”

Strofa a doua a cantecelului nu este mai prejos, in special in ceea ce priveste lirismul.

“Inchide-ti ochii, imagineaza-ti ca stelele vor rasari (imagine stars will rise)/ Tesand legende cu printi si orase/ Ia-mi mana si sa zburam deasupra acestui pamant./ Vei zambi/ Doar pentru o clipa.”

Nu poti sa nu observi fina ironie la adresa regilor si printilor din Romania, cu orasele lor cu turnulete, care, privite din perspectiva aeriana, iti trezesc un zambet, dar doar pentru putin timp, acesta fiind inlocuit de o grimasa de disperare. Sa fie un moment de luciditate al poetului sau pur si simplu citesc eu prea mult printre randuri, si omul era asa de plictisit incat nu facea decat sa bata campii? “printi si orase”? “doar pentru o clipa” (just for a moment)?

Urmeaza in aceeasi ordine pre-refrenul si refrenul, care pot fi cantate la nesfarsit, pana ii intra bine in cap turistului strain si indurerat ca Romania! e un remediu mai bun decat Xanax sau Valeriana.

In concluzie, este de admirat initiativa de a avea un imn turistic al Romaniei (inca nu-s sigur de ce, dar rau nu poate sa faca), pretul destul de mic al productiei (10.000 de Euro e o suma foarte modesta pentru asa ceva, mai ales pe pamantul asta sfant unde trebuie sa platesti si comisioane), si numarul de celebritati implicate in proiect.. Pacat ca cei ce s-au ocupat de creatia efectiva a cantecelului sunt pierduti printr-o lume a cliseului propagandistic si a dementei nationalist-religioase. Amestecate cu o evidenta lipsa de talent artistic.

Scuzati lungimea mesajului, dar nu m-am putut abtine. Romania!

Mai intai legea.

2009-04-24T00:33:00.000-07:00

Hai sa vedem...Ca daca ala de face rotocolul de jur imprejur nu merge bine si dai click de o mie de ori pana sa-ti vezi web logu', mergem la pata de web log. Vad ca pot face si parale pe aici. E destul sa iti oferi un fragment din intimitatea jurnalului pentru a fi ocupata cu expectoratii publicitare si gata! Esti un om ajuns. Jos, in dreapta, sus, sau peste tot, poti sa le dai bucati din tine pentru mesaje inocente, energizante ale economiei de piata.
Dar destul despre ei. Vad ca am si cateva preseturi de aspect. Nu multe, ca astea ajung la toata lumea. Probabil poti sa ti le customizezi daca esti mai pretentios. Prea mult pentru mine. Optez pe ala numit ceva gen "simple black". adica un negru simplu. Modest, dar elegant. Mai ales ca l-am vazut si la altii si am zis ca asa ceva as vrea si eu.
Pe langa aceste minunate si "powerful" calitati, pare in regula. Adica merge la primul click. Ceea ce e mai mult decat poti cere unei pagini a secolului XXI.

Ca orice jurnal, un log ar trebui sa inceapa cu ceva de genul "draga log". Dar ca sa nu inteleaga lumea ca am afinitati forestiere si sunt lignofil, voi evita genul acesta de introduceri. Cu toate ca sunt foarte tentat sa-i dau si o nuantsa computeristica (de la web) cu un suras R2D2-dian.
Ca orice jurnal, acest log este ceva intim. Aici apar toate gandurile pe care nu mi le pot exprima altfel, in public adica. Mai ales cele ascunse si rusinoase, perverse si cu savori sauvagice. Asa ca va rog sa nu cititi blogul deoarece e vorba de intimitatea mea.
Daca totusi nevoile voyeuristice va dau ghes si nu va puteti abtine, incercati sa va abtineti macar de la a comenta aceste fragmente din lumea mea de dinauntru.
Daca totusi va mananca-n degete, incercati, va rog, fara de alea gen "Uaaaurgh!!! :) ;) =)) " ca nu suntem la padoc. Se presupune ca cele cateva clase pe care le-ati frecventat in total din cei macar 12 ani de scoala v-au facut sa prindeti cel putin 5 % din materii, ceea ce va situeaza usor deasupra (din punct de vedere intelectual) celorlaltor mamifere. In plus avem un limbaj cu sistemul sau grafic adiacent, sentimentele se pot exprima in cuvinte, de aceea, va rog fara prea multe semne de punctuatie care genereaza diverse fatsuci stilizate. Bineinteles ca nu va voi putea obliga sa nu o faceti, mai ales ca pana si mie cand aud un banc bun imi vine sa bat "egal de mare". Dar cu un pic de bun simt cred ca ne putem intelege.
Acum, ca am stabilit regulile de baza, sa trecem la jurnalul propriu-zis.